Pământul se rotește tot mai repede, iar vara anului 2025 ar putea aduce cea mai scurtă zi înregistrată vreodată de la începutul măsurătorilor moderne, în 1973.
Fenomenul, semnalat de cercetători de la Timeanddate.com și de la Serviciul Internațional pentru Rotația Pământului și Sisteme de Referință (IERS), este rezultatul unui complex de factori geofizici, iar efectele sale pot avea impact semnificativ asupra sistemelor globale de sincronizare, inclusiv GPS, telecomunicații și piețe financiare, scrie Digi24.
Ziua care nu mai are 24 de ore
În mod normal, o zi pe Pământ durează exact 86.400 de secunde, adică 24 de ore. Cu toate acestea, datele din ultimii ani indică o accelerare a rotației planetei, ceea ce reduce durata efectivă a unei zile cu fracțiuni de milisecundă. Recordul actual datează din 5 iulie 2021, când o rotație completă a durat cu 1,66 milisecunde mai puțin decât durata standard.
Experții preconizează că în jurul datelor de 9 iulie, 22 iulie sau 5 august 2025, rotația ar putea atinge o viteză fără precedent, ceea ce ar duce la cea mai scurtă zi înregistrată vreodată. Deși momentul exact nu este sigur, estimările indică o continuare a tendinței de accelerare observată începând cu anul 2020.
Ce provoacă accelerarea rotației?
Oamenii de știință nu au încă o explicație definitivă pentru acest fenomen, însă printre cauzele posibile se numără:
-
Topirea ghețarilor și redistribuirea masei planetei, care modifică echilibrul rotațional;
-
Mișcările din nucleul lichid al Pământului, care influențează dinamica internă a planetei;
-
Variațiile curenților oceanici și migrarea polilor geografici, care pot afecta momentul de inerție al planetei.
Acești factori acționează împreună, generând modificări subtile, dar măsurabile cu ajutorul ceasurilor atomice, cele mai precise instrumente de măsurare a timpului de care dispunem.
Un viitor cu „secunde negative”?
În mod tradițional, când rotația Pământului încetinea, se adăuga o așa-numită „secundă suplimentară” pentru a alinia timpul atomic cu timpul solar. Ultima astfel de secundă a fost introdusă în 2016. Însă accelerarea actuală inversează problema: ar putea fi necesară scăderea unei secunde, un scenariu nemaiîntâlnit până acum, cunoscut ca „secundă negativă”.
Deși IERS a confirmat deja că în 2025 nu va fi adăugată nicio secundă suplimentară, experții dezbat posibilitatea introducerii unei secunde negative în anii următori, dacă tendința se menține.
Impactul asupra tehnologiei globale
Oricât de mici ar părea aceste variații, ele au efecte majore asupra infrastructurii tehnologice moderne:
-
Sistemele de poziționare globală (GPS) se bazează pe o sincronizare extrem de precisă între sateliți și receptoare;
-
Rețelele de telecomunicații și bursele de valori necesită coordonare exactă la nivel de milisecundă;
-
Tranzacțiile bancare, comunicațiile militare și chiar sistemele de control aerian pot fi afectate de variații nesincronizate ale timpului.
Specialiștii avertizează că aceste sisteme trebuie adaptate rapid pentru a face față unui viitor în care timpul natural și timpul atomic nu mai coincid automat.
Ce urmează?
Cercetările privind accelerarea rotației continuă, iar comunitatea științifică rămâne în alertă. Dacă viteza planetei va continua să crească, sistemele de cronometrare vor trebui regândite fundamental. În timp ce oamenii nu vor simți diferența unei milisecunde în viața de zi cu zi, tehnologia care susține lumea modernă este profund influențată de aceste schimbări invizibile.
„Suntem martorii unui fenomen rar și complex. Nu știm încă dacă e o variație temporară sau începutul unei noi normalități”, spun experții citați de publicația Daily Galaxy.
