Meta continuă să-și consolideze poziția în cursa pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale, prin anunțul unui proiect ambițios numit Hyperion, un centru de date masiv situat în statul Louisiana, SUA. Cu o capacitate estimată de până la 5 gigawați (GW), echivalentul consumului energetic al unui oraș mediu, Hyperion devine unul dintre cele mai mari proiecte tehnologice demarate vreodată de o companie privată.
Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a confirmat că Hyperion face parte dintr-o strategie amplă care include și centrul de date Prometheus, de 1 GW, aflat în construcție în Ohio și planificat să devină operațional în 2026. Hyperion va avea inițial o capacitate de 1,5 GW începând cu 2027, urmând să atingă capacitatea maximă de 5 GW la începutul deceniului viitor.
Motoarele superinteligenței
Miza acestor macrocentre este imensă. Zuckerberg le-a numit „motoare ale superinteligenței”, centre menite să sprijine dezvoltarea și antrenarea unor modele AI tot mai sofisticate, capabile să revoluționeze nu doar cercetarea, ci și modul în care Meta își optimizează serviciile precum Facebook, Instagram și WhatsApp.
Investițiile Meta în această direcție sunt pe măsura ambițiilor companiei. Doar în acest an, gigantul tehnologic va investi între 60 și 72 de miliarde de dolari, cea mai mare parte fiind destinată dezvoltării noilor centre de date.
Meta a pornit o vânătoare de talente
În contextul unei concurențe acerbe cu OpenAI și Google, Meta a început să atragă specialiști de top în inteligență artificială, oferind contracte uriașe, unele ajungând chiar și la 200 de milioane de dolari.
Aceste noi centre vor reprezenta coloana vertebrală pentru generația viitoare de tehnologii AI, permițând Meta să se poziționeze ca lider în industria de inteligență artificială și să recupereze teren după primirea moderată a modelului său Llama 4.
Hyperion va fi gestionat de o nouă divizie transversală din cadrul companiei, numită Meta Superintelligence Lab, care va reuni toate proiectele tehnologice legate de inteligența artificială. Spre deosebire de modelele anterioare Llama 3 și 4, distribuite sub licență open-source, compania analizează posibilitatea ca modelele viitoare să fie lansate sub licențe mai restrictive.
Meta devine astfel prima companie care anunță planuri clare pentru centre de date de peste 1 GW, devansând chiar și proiecte similare ale rivalilor săi precum OpenAI și Google.
