Ne pregătim zilele acestea pentru o călătorie fascinantă în timp. La Muzeul Brukenthal, va avea loc un eveniment cultural de anvergură ce va aduce în fața publicului o piesă de o valoare inestimabilă: Breviarul Brukenthal, cunoscut și sub denumirea de Ms. 761. Această capodoperă a artei și istoriei este, fără îndoială, una dintre cele mai valoroase piese aflate astăzi pe teritoriul României și o mărturie vie a geniului artistic și a spiritualității private din Europa secolului al XVI-lea.
Curatori: Alexandru Munteanu, Alexandru Constantin Chituță
Muzeul Național Brukenthal
Palatul Brukenthal, Piața Mare, nr. 4
Vernisaj: vineri, 25 iulie 2025, ora 12:00
Pe 26 iulie 2025, cu ocazia împlinirii a 304 ani de la nașterea Baronului Samuel von Brukenthal – fondatorul primului muzeu deschis publicului din România – Muzeul din Piața Mare,care îi poartă numele va găzdui o expoziție dedicată acestei moșteniri de neprețuit.
Ce ascunde coperta modestă? O “bijuterie pe pergament” pe piele de ied
Imaginează-ți o carte veche, cu o copertă sobră, din piele maro închis, care nu-i trădează deloc splendoarea interioară. Așa arată Breviarul Brukenthal. Dar, odată deschis, vei fi martorul unei adevărate explozii de culoare pe toate paginile! Nu e de mirare că este denumit o „bijuterie pe pergament”.
- Acest manuscris magnific, datat în jurul anilor 1515-1520, numără 630 de pagini (315 bifolia), de dimensiunea 212 x 150 mm.
- Textul, scris cu o măiestrie excepțională în caractere gotice minuscule, este așternut pe pergament din piele de ied, foarte fin prelucrată pe ambele părți. Există și intercalări scrise cu cerneală roșie și albastră, pentru titluri sau părți importante ale textului.
- Miniaturile elaborate, ce acoperă o sută optsprezece pagini, au fost realizate de cei mai apreciați artiști ai școlii flamande din secolele XV-XVI, incluzând nume grele precum Alexander și Simon Bening, Gerard Horenbout, Simon Marmion, așa-numitul Maestru al legendei regelui David.
Decorații cu aur
Unicitatea manuscrisului se datorează în mod cert și decorului său remarcabil de bogat în aur. Și nu vorbim doar de inițiale sau chenare. Aurul este folosit și în miniaturile în sine, subliniind contururile veșmintelor, aureolele și alte elemente vizuale, creând un efect vizual absolut uluitor. Această utilizare abundentă a aurului confirmă valoarea excepțională a cărții. Pe alocuri, textul este „iluminat” cu pigment de aur, mai ales pentru marcarea zilelor de sărbătoare. Există numeroase similitudini cu alte volume decorate de miniaturistul Gerard David (cca. 1460-1523), considerat unul dintre cei mai importanți artiști flamanzi ai timpului său.
O călătorie spirituală și artistică prin Evul Mediu târziu
Breviarul Brukenthal nu este doar o operă de artă, ci și un ghid spiritual profund. Fiind o “Carte a Orelor” (Liber Horarum), era destinată pietății private a laicilor din înalta societate europeană, oferindu-le un program liturgic zilnic, de la dimineață până seara, pentru a-i îndruma spre mântuire. Cadrul decorativ al scenelor din astfel de cărți avea rolul unui adevărat altar propriu în miniatură.
Conținutul său este un univers vast de texte și ilustrații dedicate lui Dumnezeu Tatăl, Fiului, Sfântului Spirit, Fecioarei Maria și Sfinților (De Deo Patre, de Deo Filio, De Spiritu Sancto, De Beata Maria et De Sanctis). Sunt redate scene biblice de o expresivitate profundă, de la Geneză și Patimile lui Iisus Cristos – incluzând purtarea crucii, răstignirea și coborârea de pe cruce – la Slujba Sfintei Cruci și Liturghia Sfintei Fecioare Maria.
Printre cele mai inedite reprezentări, se numără:
- Imaginea lui Iisus binecuvântând și ținând globul purtător de cruce (globus cruciger) la pagina 37. Simbolismul este puternic: crucea imensă și globul mai mic subliniază prioritatea divină asupra problemelor omenești.
- Scena încoronării Fecioarei Maria de către Sfânta Treime (la pagina 344). O reprezentare iconografică fascinantă, în care sufletul Mariei este încoronat de Fiul, cu Duhul Sfânt în chip de porumbel, iar Tatăl binecuvântează.
- Reprezentarea morții omului (la pagina 413). O scenă de o intensitate rară, în care sufletul, înfățișat ca un copil, se desparte de trup sub amenințarea săgeții Morții, în prezența unui slujitor al Bisericii și a îngerilor, simbolizând lupta dintre bine și rău în momentul plecării. Această scenă, alături de Psalmii de Pocăință și Slujba Morților, oferă o perspectivă profundă asupra spiritualității vremii.
Breviarul cumpărat de Baronul Brukenthal cu 130 de florini
Achiziționat de Baronul Samuel von Brukenthal la Viena, cel mai probabil între 1785 și 1786, pentru suma de 130 de florini, Breviarul reprezintă nu doar o capodoperă artistică, ci și o parte esențială a moștenirii culturale a unui vizionar iluminist, care a pus bazele primului muzeu deschis publicului din România.
Spre sfârșitul secolului al XV-lea, în occidentul Europei, cultura manuscrisului a început să cedeze întâietatea culturii tiparului. Timp de câteva decenii însă, până spre mijlocul secolului al XVI-lea, cuvântul scris a coexistat cu cel imprimat. Pe lângă picturile și sculpturile specifice, Renașterea a debutat și cu o reevaluare a culturii manuscrisului. Aceasta s-a manifestat printr-o tranziție graduală, de la textele religioase produse în scriptoriile mănăstirilor pentru uzul bisericilor, spre o cultură mai laică specifică umanismului. Produsele livrești ale acestei tranziții au început să fie realizate în ateliere specializate și erau destinate inclusiv laicilor, în așa fel încât aceștia să poată urmări programul liturgic de oriunde s-ar afla. De această factură este și așa-numitul Breviar Brukenthal, care va fi expus din 26 iuliue la Muzeul Brukenthal.
