În inima satului CârÈiÈoara, o moarÄ de apÄ îÈi scrie, dupÄ zeci de ani de tÄcere, un nou capitol. Este mai mult decât o construcÈie restauratÄ. Este o filÄ de istorie ruralÄ care se deschide din nou în faÈa comunitÄÈii Èi a turiÈtilor. Moara, ultima construitÄ în zonÄ, în jurul anului 1960, poartÄ în ea memoria unei meserii pe cale de dispariÈie Èi a unei comunitÄÈi care a trÄit, generaÈii la rând, din boabele de grâu mÄcinate între pietrele ei.
„Povestea morii începe de peste o jumÄtate de mileniu. Aceasta este ultima moarÄ de apÄ din CârÈiÈoara. A fost lÄsatÄ în paraginÄ dupÄ apariÈia morilor industriale Èi a magazinelor moderne. S-a degradat pânÄ la stadiul de ruinÄ absolutÄ”, povesteÈte LaurenÈiu Dorodici, omul care a decis sÄ readucÄ moara la viaÈÄ.
Pentru LaurenÈiu Dorodici, restaurarea morii nu este un gest comercial, ci unul de culturÄ Èi responsabilitate faÈÄ de trecut.
„AlÈii Èi-ar fi cumpÄrat o maÈinÄ Lamborghini. Eu am ales sÄ investesc într-o moarÄ care mÄ costÄ cât o Tesla. Este o alegere pentru memorie, pentru culturÄ, pentru identitate”, spune el.
Pe 1 aprilie, moara a fost cumpÄratÄ Èi imediat a început procesul de salvare. LucrÄrile sunt ample, iar scopul este unul clar: transformarea morii într-un muzeu viu, nu un muzeu-cimitir, ci un loc în care istoria continuÄ sÄ funcÈioneze.
Din ruine, spre un muzeu viu
Viitorul muzeu nu va fi doar o vitrinÄ cu exponate Èi texte explicative. Moara va funcÈiona cu adevÄrat, exact ca acum câteva decenii, în faÈa vizitatorilor. Va mÄcina fÄinÄ, va avea un morar real, va gÄzdui meÈteÈugari, grÄdini tradiÈionale, demonstraÈii Èi scene de viaÈÄ ruralÄ autenticÄ.
„Am fost inspirat de muzeele din Norvegia, unde totul trÄieÈte. Fierari, olari, gospodari în costume populare. AÈa va fi Èi la noi , cu port popular, cu pâine coaptÄ, cu zarzavat în grÄdinÄ. Vom avea muzeograf, morar, iar turiÈtii vor putea cumpÄra fÄinÄ proaspÄt mÄcinatÄ chiar sub ochii lor”, promite Dorodici.
Povestea morii nu poate fi spusÄ fÄrÄ numele lui Silviu, ultimul morar din sat. Nepotul fostei proprietare, el a învÄÈat meseria de mic. Avea doar 15 ani când a început sÄ macine grâu în moara familiei.
„A lucrat acolo pânÄ în 2003 sau 2004, când moara s-a închis. Silviu are acum 45 de ani Èi se întoarce la ceea ce iubeÈte. ÎmpreunÄ cu alÈi morari bÄtrâni, face parte din echipa care reporneÈte instalaÈiile. Nu doar clÄdirea renaÈte, ci Èi meseria de morar.”
Ziua PorÈilor Deschise – sâmbÄtÄ, 3 august
Chiar dacÄ lucrÄrile sunt încÄ în desfÄÈurare, sâmbÄtÄ, începând cu ora 17:00, moara îÈi deschide porÈile pentru comunitate Èi pentru toÈi cei curioÈi sÄ vadÄ „miracolul renaÈterii”.
„E o inaugurare preliminarÄ. Vrem sÄ arÄtÄm cÄ se poate. CÄ trecutul poate fi readus în prezent Èi transformat în ceva viu. Vor fi momente artistice, gastronomie localÄ, artizani Èi un mic târg cu producÄtori din zonÄ”, anunÈÄ Dorodici.
PânÄ la inaugurarea oficialÄ, pe 1 octombrie, echipa va continua restaurarea moarÄ cu toate componentele moderne necesare unui muzeu interactiv – audioghiduri, coduri QR, salÄ de proiecÈii, panouri Èi expoziÈii.„InvestiÈia este mare, dar timpul Èi cultura meritÄ. Moara din CârÈiÈoara nu va mai fi o amintire. Va fi un simbol viu al unei comunitÄÈi Èi al unei tradiÈii care refuzÄ sÄ piarÄ.”
