De opt ani la FC Hermannstadt, căpitanul Ionuț Stoica suferă mult după meciurile nereușite ale echipei sale, dar familia îi dă motivația pentru a continua cu fotbalul de preformanță. Supranumit ”Iron Man”, fundașul central este lider în vestiarul sibienilor, dar și un om liniștit care vorbește mai mult prin fapte. În acest start de sezon, Ionuț Stoica (37 ani) continuă să dea siguranță defensivei lui FC Hermannstadt. Povestea sa începe la Râmnicu Vâlcea, așa cum a vorbit într-un interviu exclusiv pentru Superliga.ro despre copilărie, încredere, sacrificii și ceea ce înseamnă să fii căpitan.
Foto: FC Hermannstadt
„Am locuit la casă, la țară, toată ziua eram pe afară cu copiii, ne jucam cu mingea. Probabil toată lumea spărgea geamul la casă și la porți. Cred că toată ziua eram prin curte, pe unde prindeam, jucam fotbal. Cred că asta a fost, de acolo a plecat și pasiunea.” Părinții săi i-au simțit pasiunea și l-au îndrumat către fotbal. „Au intervenit părinții. Au zis, gata, trebuie să mergem, că are prea multă energie, trebuie să-l dăm la fotbal. Sportul m-a maturizat mult, am învățat foarte multe. Nu am vrut să fiu fundaș, am jucat și la mijloc, antrenorul de la copii și juniori m-a mutat fundaș. Pentru mine era o bucurie să joc fotbal, deci nu era o problemă unde” a povestit căpitanul echipei sibiene. A început fotbalul la FC Oltchim, echipă care juca la Liga 3. A făcut pasul spre Liga 2 la CSM Rm. Vâlcea când avea 23 de ani și a jucat cinci sezoane în Zăvoi. A simțit că vrea o nouă provocare și a ajuns la la CS Mioveni, când avea 28 de ani.
Sfatul său pentru el însuși când era junior este unul simplu. „Să aibă mai multă încredere în el, simt că asta mi-a lipsit. Mi-aș fi dorit să am mai multă încredere. Mi-aș fi dorit să plec mai devreme de la Vâlcea, am avut oportunitatea, dar nu am fost lăsat”.
Cu banderola de căpitan pe braț, trebuie să fie un exemplu pentru colegii mai tineri. Știe ce responsabilitate are și ce ar vrea să preia ceilalți de la el: „Fac 9 ani la FC Hermannstadt, mă simt foarte bine, sunt apreciat. Știu că e o responsabilitate mare să fiu căpitan, încerc să arăt asta prin joc, nu nepărat prin discurs. Mi-aș dori ca tinerii să preia de la mine determinarea și faptul că nu am renunțat niciodată. Dar, recunosc că uneori sunt supărăcios”. Sunt momente când înfrângerile sau chiar remizele îl afectează și îi amintesc că are 37 de ani, vârstă la care mulți agață ghetele îi cui. Nu renunță însă! „Mă supără înfrângerile, chiar și egalurile, sunt momente când îmi vine să mă las de fotbal, dar a doua zi încerc să îmi revin. Mă ajuta familia, soția e alături de mine mereu, suntem căsătoriți de 7 ani, ea a fost un echilibru pentru mine.” Foto: FC Hermannstadt
Obiectivul său este să ajungă la 300 de meciuri pentru Sibiu. „Pentru mine ar fi o bucurie să ajung la 300 de meciuri la Hermannstadt în 8 ani. Lumea mă oprește pe stradă, mă și felicită, mă și ceartă. Obiectivul nostru este să avem un sezon la fel de bun ca cel procedent. Relația cu antrenorul Măldărășanu e foarte bună, am primit multe sfaturi bune, am crescut în joc de când a venit dânsul, mi-a dat încredere. Antrenorul nostru stă foarte mult de vorbă cu jucătorii, le explică ce trebuie să facă” a mai declarat Iron Man pentru Superliga.ro.